De ce sa cumperi centre de activitati pentru copilul tau?

In copilarie micutii au nevoie de cat mai multe tipuri de activitati educative si interesante pentru o dezvoltare armonioasa si un timp de relaxare cat mai bine petrecut. Un tip de jucarie pe care orice copil o va aprecia si o va folosi in cele mai interesante moduri este centrul de activitati. Practic avem un joc, o jucarie care include mai multe activitati, copilul va putea sa se joace intr-o multime de moduri cu aceste centre de activitate. In functie de model si de componenta lor in noile tipuri de centre de activitate de pe www.pici. ro vom gasi de la jucarii de mici dimensiuni pana la cele mai mari, special gandite pentru fiecare varsta si pentru dezvoltarea unor abilitati si capacitati diverse.

Centrele de activitati pot fi oferite micutilor de peste un an, dar si cei mici au centrele speciale pentru ei. Pentru ca sunt mai multe activitati de realizat si mai multe jucarioare, timpul petrecut cu acest centru de activitati este mult mai mare, copilul este atras de ceea ce face si poate sa isi umple tot timpul liber rezolvand diverse sarcini sau cautand noi metode de a folosi centrul de activitati. In centrele de activitati fiecare element a fost foarte bine gandit pentru a putea sa se completeze perfect cu restul celor din set, copilul avand la dispozitie un intreg „arsenal” de jocuri diferite. Cu un centru de activitati cel mic nu se va plictisi niciodata, se poate juca si cu alti copii sau cu parintii, cei care au dezvoltat centrele de activitate s-au gandit la dezvoltarea unor simturi diferite si la stimularea unei coordonari cat mai bune pe toate planurile. Centrele de activitati sunt sigure, se gasesc la preturi bune in online, se pot depozita usor in spatii special amenajate pentru jocuri si jucarii, se strang rapid dupa folosire si se igienizeaza imediat. Odata ce copilul va descoperi cat de multe lucruri poate face cu un centru de activitate nu il va mai lasa deoparte niciodata, parintii vor putea sa se implice si ei in joaca si in descoperirea unor noi functionalitati ale centrelor de activitate de care micutii poate nu au aflat.

Ploua, ploua

Ce primavara ploioasa! N-am mai avut parte de foarte mult timp de o astfel de primavara. Sincera sa fiu astept cu nerabdare ploile de vara cand teii sunt infloriti pentru ca nimic nu se compara cu mirosul acela care se imprastie in tot orasul. Un miros care te ademeneste fara doar si poate sa iesi afara si sa te bucuri de minunata natura. Imi doresc foarte mult niste saculeti masina care sa aiba mirosul acela. Astfel nu m-as mai desparti niciodata de el.

Dar, intr-o nota mai putin diafana si fericita, ma innebuneste orasul agitat. De fiecare data cand ploua nu se poate sa nu se isterizeze toti si sa nu fie aglomeratie in tot orasul.  Nu inteleg de ce oamenii in loc sa fie in continuare calmi prefera sa se agite pentru doar cateva picaturi de ploaie. Nervozitatea e la ea acasa in tot orasul si nu te mai poti intelege cu nimeni. Toti se inghesuie, toti vor sa treaca inaintea ta. De parca trei picaturi de ploaie in minus le garanteaza ca vor ajunge acasa uscati.

Am obosit astazi pe drum spre serviciu pentru ca toata lumea incerca sa lupte, sa duca o lupta continua cu ceva sau cu cineva. Si iar vor fi inundatii in Capitala.

Şi stări, şi stări

Cu toţii avem zile d-alea mai aiurite de felul lor …În care acum parcă simţim că  avem lumea la degetul mic, doar ca mai apoi să urmeze scrâşnirea dinţilor şi potopirea chipului cu lacrimi şi cu acea expresie de om plouat din toate părţile, şi-năuntru, şi afară.. .
Încă de la începutul lunii lui Marte, sunt ca un copil egoist care vrea totul, care nu poate accepta faptul că se termină bomboanele din borcănel, şi care nu are răbdarea necesară pentru a  aştepta să fie iar umplut …
…Am început să mă satur de oameni. Nu îmi displac fiinţele vii, dar prefer să nu-mi stea aproape nimeni prin preajmă. Vreau să fiu doar eu şi cu el (trupeşte, nu numai spiritual), şi când nu se poate asta, să fiu doar eu şi Marin Preda, doar eu şi o ciocolată amăruie, doar eu, şi cu zâmbetu-mi stângaci pe buze să mă plimb prin întunericul meu orbitor, să prind în fiece început de seară prima stea, Luceafărul, şi să-mi pun dorinţa. Aceeaşi dorinţă pe care mi-o pun de un timp încoace (doar mă asigur că ajunge la destinaţie dorinţa-mi din gând).
Aud că trenurile iar întarzie, cum am mai “vorbit” noi acum ceva timp, se opresc în acele gări prea mici şi prea neînsemnate, în care oricum nu urcă decât un val de aer rece şi nepăsător.
Mi se formează iar lumea, începe de la zero. Totul îşi găseşte rostul, îmi aud numele renăscând din amurg. Amurgul soarelui şi Amurgul vieţii.

Greseli si temeri

Ce inseamna temeri? Cati dintre voi nu a avut macar o data in viata o teama ca ceva s-ar putea intampla? Ceva rau care sa ne dea peste cap toata viata. Asa m-am trezi in aceasta dimineata. Cu teama ca o sa se intample ceva rau. Incerc din rasputeri sa imi alung acest gand urat si sa imi vad de treburile zilnice. Dar uite ca nu merge deloc bine. Ziua a inceput prost si a continuat si mai prost. Am ajuns la birou si m-am trezit pe monitor cu un mare bilet lasat de seful meu cum ca ar trebui foarte repede sa rezolv niste acte pentru una dintre firmele care au apelat la servicii externalizare salarizare pe care noi le prestam cu drag si spor.

M-am apucat repede de treaba. Ce era sa fac? Dar... Ce sa vezi? Multe dintre hartii erau gresit. Le facuse o colega acum doua saptamani si nu a acordat foarte mare atentie. Asa ca m-am apucat de reparat. Sper ca pana la sfarsitul zilei sa termin tot. Plus ce aveam eu de facut pentru astazi. Asta este. Cel mai important lucru este ca am observat ca era ceva gresit si am inceput sa remediez. Bine ca nu am predat clientului nostru asa hartiile. Ar fi fost mult mai rau.
Spor la treaba si voua.

Viaţa e frumoasă !

Viaţa e frumoasă! În fiecare secundă! Totul e să vrei tu să fie frumoasă! Totul depinde doar de tine!

Recunosc, vorbele nu îmi aparţin, le-am auzit întruna din serile în care nu avem somn, sau mai bine zis nu puteam să dorm deoarece trebuia să învăţ (se apropie bacul).Vorbele îi aparţin lui Dan Finţescu (şi sper să nu se supere pe mine pentru că le-am folosit ) dar avea prea multă dreptate şi nu am putut să le trec uşor cu vederea.

Twitter

Acum câteva zile mi-am făcut cont pe twitter. Aveam de gând să fac în aşa fel încât să îmi apară fereastra de la twitter pe blog. Aşa cum am mai văzut la alţii pe site şi mi s-a părut interesant. Însă … nu mi-a ieşit întocmai cum am vrut.

Am blogul doar de câteva luni, aşadar sunt începătoare în lumea blogurilor.

Revenind la twitter … am copiat exact codul acela dar … degeaba. Oi fi eu de vină, o fi de la noua temă de la haipa? E clar, ceva nu e în regulă dar ce anume?

Unde am greşit ?

Ar trebui să mă opresc?

De ce este nevoie ca o relaţie între două persoane să funcţioneze?De voinţă?De o anumită atracţie între cei doi?Contează faptul că ambii îşi doresc relaţia asta?Dar … dacă intervine şi distanţa?
Ştiu … în dragoste nu e bine să analizezi totul, e de preferabil să laşi lucrurile să meargă de la sine.De aceeaşi părere era şi Camil Petrescu într-o operă de-a sa totuşi … uneori trebuie să mai şi gândeşti.

Dacă ai lângă tine pe cineva care e totul pentru tine şi are toate calităţile pe care ţi le-ai dori dar e ceva ce nu merge.Ceva care nu depinde de nici unul dintre cei implicaţi.Dacă alegi să păstrezi relaţia majoritatea timpului vei fi poate dezamagită, vei vrea mai multă atenţie din partea partenerului, mai multe clipe pe care să le petreceţi doar voi doi.

Lucruri care te fac să vrei să renunţi iar dacă o vei face, ar trebui să te simţi mai bine, când din contră va fi mai rău.Te vei gândi dacă totuşi nu puteai să faci ceva, te vei gândi cum ar fi fost peste câteva luni sau chiar ani.